Emitent: UNELM - Biroul relații publice
Ref: Măsuri de prevenire și protecție a participanților la procesul de muncă și/sau educație în contextul riscului de răspândire a infecției cu Coronavirus
În contextul riscului de răspândire a infecției cu Coronavirus și în vederea adoptării unor măsuri de prevenire și protecție a participanților la procesul de muncă și/sau educație, Uniunea Națională a Experților în Legislația Muncii face următoarele precizări:
1. Conform Hotărârii nr. 6/09.03.2020 privind aprobarea unor măsuri suplimentare de combatere a noului Coronavirus adoptată de Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, agajatorii au obligația de a pune în aplicare măsurile pentru prevenirea și limitarea răspândirii infecțiilor cu Coronavirus;
2. Serviciul de prevenire și protecție intern sau extern ori, după caz, lucrătorul desemnat pentru a asigura măsurile de securitate și securitate în muncă și situații de urgență la nivelul fiecărui angajator va institui proceduri speciale de comportament și va pune în aplicare măsurile dispuse de către autoritățile în domeniul sănătății publice, pentru prevenirea și limitarea răspândirii infecțiilor cu Coronavirus, cum ar fi, fără a se limita: dezinfectarea frecventă a suprafețelor, evitarea aglomerării de persoane, să asigure la toalete materiale destinate igienei personale (săpun, prosoape de hârtie), dezinfecția frecventă a clanțelor ușilor și a altor suprefețe expuse (mese, birouri, pupitre, calculatoare, etc.).
3. Pentru unitățile de alimentație publică, precum și pentru furnizorii publici și privați de transport persoane sunt prevăzute măsuri suplimentare de igienă, cât și măsuri restrictive privind suspendarea transportului rutier/feroviar de persoane.
4. Pentru instituțiile de învățământ preuniversitar a fost suspendat procesul educațional în perioada 11-22.03.2020.
5. Angajatorii au posibilitatea de a dispune desfășurarea realizării atribuțiilor de serviciu de la domiciliu, raportându-se la dispozițiile legale privitoare la munca la domiciliu (art 108-110 din Codul muncii), dar și raportate la prevederile Legii nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă.
6. Conform Art. 48 din Codul muncii angajatorul poate modifica temporar locul şi felul muncii, fără consimţământul salariatului, în cazul unor situaţii de forţă majoră sau ca măsură de protecţie a salariatului.
7. Recomandăm ca până la declararea forței majore, instituirea carantinei sau a stării de urgență, angajatorii să adopte măsuri graduale, cu scopul prevenirii și protecției lucrătorilor. Astfel, în această situație angajatorul poate modifica unilateral, temporar locul muncii salariatului, dispunând ca acesta să presteze munca de la distanță, prin mijloace electronice, respectând obligația de informare a salariatului cu toate elementele specifice prevăzute de lege.
8. Atunci când datorită specificului activității, realizarea sarcinilor de serviciu de la domiciliu nu poate fi aplicată, angajatorul are posibilitatea să dispună efectuarea concediului de odihnă aferent anilor precedenți (numai dacă există zile de concediu de odihnă neefectuat din anii precedenți).
9. În situația în care angajatorul nu are posibilitatea aplicării măsurii muncii la domiciliu și nici acordarea concediului de odihnă, acesta poate dispune suspendarea activității din motive economice, tehnologice, structurale sau similare (conform art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul muncii), caz în care salariatul va beneficia de o indemnizație ce nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat.
10. În cazul în care a fost instituită carantină, angajatorul constată suspendarea de drept a contractului individual de muncă în temeiul art. 50 lit. c) din Codul muncii, situație în care salariatul va beneficia de indemnizație de carantină conform OUG nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate.
11. Când niciuna dintre măsurile precedente nu a putut fi aplicată din motive obiective, angajatorul constată suspendarea de drept conform art. 50 lit. f) din Codul muncii: FORȚA MAJORĂ.
Atenție! Forța majoră nu poate fi motivată de blocajul financiar, ci numai de un eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil (sunt instanțe de judecată care au apreciat că blocajul financiar nu reprezintă un caz de forță majoră).
Purtător de cuvânt UNELM – Roxana Maria Popescu
Sursă foto: https://ctmirror.org/